bg_left
index_02
stiri mai Flux de ştiri al M.A.I.
Propuneri MAI către Ministerul Justitiei de amendare a Legii nr.286/2009 privind Codul penal.
Propuneri referitoare la amendarea
Legii nr.286/2009 privind Codul penal


1. Înăsprirea pedepselor pentru ultraj şi ultraj judiciar

Problematica sancționării eficiente a infracțiunilor de ultraj, este una intens mediatizată, dezbătută și de actualitate.

Modul de producere a ultrajelor relevă un proces complex, cu cauze multiple, a căror existență, suprapusă unor factori circumstanțiali sau de personalitate, conduc la apariția acestor evenimente. La nivel social, se poate vorbi despre proliferarea violenței, a modelelor comportamentale agresive, dar și de erodarea prestigiului unor purtători de autoritate. Atât în plan individual, al personalului din structurile de ordine publică, cât și în plan organizațional și instituțional, infracțiunea de ultraj determină erodarea încrederii și scăderea respectului față de instituțiile de aplicare a legii.

Pe de altă parte, a devenit un fapt curent ca intervenția poliţiştilor sau jandarmilor, în situațiile în care este vizată o comunitate de oameni sau anumite medii sociale, să se soldeze cu ameninţări, loviri sau alte violențe, vătămări corporale, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori chiar cu omorul personalului implicat. Nu întâmplător, în semestrul I al acestui an, se constată o creștere a numărului infracțiunilor de ultraj asupra personalului din cadrul Poliției Române (+7,3%).

Cu tot efortul realizat de Ministerul Afacerilor Interne, pentru o abordare pe mai multe paliere a acestei problematici (din perspectivă organizaţional-managerială, a relaţiilor publice sau financiară), în rândul poliţiştilor, jandarmilor sau altor militari care exercită competențe în sfera ordinii publice, există în continuare îngrijorarea că statul, prin autoritățile sale, nu tratează cu suficientă atenție nevoia de a institui, prin lege, măsurile necesare de protecție a personalului.

Mai mult, constatăm că slăbirea autorităţii statului este resimțită de populaţie şi chiar criticată de aceasta (cu ocazia diferitelor intervenții solicitate prin serviciul 112), iar perpetuarea acestei stări de fapt generează o stare de disconfort social, diminuează capacitatea de aplicare a legii, de către organele în drept, şi aduce grave prejudicii în ceea ce privește încrederea în instituțiile de aplicare a legii.
Rezultă astfel o ineficiență a noilor prevederi din noul Cod penal, în ceea ce privește tragerea la răspundere pentru infracțiunile de ultraj, iar procentul de 85% al autorilor cercetați în stare de libertate influențează în mod negativ autoritatea poliţistului în comunitate.

În context, propunem:

a. reformularea alineatului (4) al articolului 257 (Ultrajul):

„(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuții, se sancționează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracțiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.”

b. reformularea alineatului (2) al articolului 279 (Ultrajul judiciar):

„(2) Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează cu pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu jumătate.”

2. Completarea infracțiunii de omor calificat

În cazul uciderii unui polițist, pedeapsa maximă aplicabilă în prezent este de 15 – 30 de ani, rezultată ca urmare a majorării cu jumătate a limitelor de pedeapsă pentru infracțiunea de omor. Raportat strict la calitatea de polițist sau jandarm, persoană învestită cu exercițiul autorității publice, legea nu prevede posibilitatea ca în cazul uciderii sale să fie aplicată pedeapsa detențiunii pe viață. Evidențiem faptul, că în legislația penală anterioară exista o asemenea posibilitate (Codul penal din 1968 - art. 176 lit. g)).

În context, propunem ca la alineatul (1) al articolului 189 (Omorul calificat) să se introducă o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins:

„i) împotriva unui judecător, procuror, poliţist, jandarm sau militar, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii,”

3. Reconsiderarea infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice

Ordinea şi liniştea publică este tulburată cu precădere atunci când au loc în public, manifestări sau comportări imorale, când se produc scandaluri, respectiv când oamenii se văd în primejdie de a fi obiect al unor violențe fizice sau de limbaj.

Provocarea de scandal, comportamentul violent, prin amenințări sau prin distrugerea de bunuri (spargerea de geamuri, sticle etc.), într-un local public sau privat, împiedicarea prin violenţă sau ameninţare a circulaţiei normale a pietonilor sau vehiculelor etc., reprezintă fapte prin care se tulbură ordinea şi liniștea publică. Din practică a reieșit că astfel de elemente prezintă un pericol social ridicat, respectiv un pericol concret pentru ordinea publică. Periculozitatea socială reiese din valorile lezate, din rezonanța faptelor comise, din atitudinea de indiferență a făptuitorilor față de regulile sociale și bunele moravuri, de sfidare a comunității locale, precum și de prevalare a propriului interes, față de interesul public.

Tulburarea ordinii şi liniştii publice produce, în conștiința opiniei publice, o stare de neliniște și de insecuritate a relaţiilor de convieţuire socială. Intervenția promptă a organelor de aplicare a legii (poliţie și/sau jandarmerie), în cazul săvârșirii unor fapte de tulburare a ordinii și liniștii publice, reprezintă o cauză favorizatoare a comiterii, ulterior, de către cei cercetați/sancționați, a unor eventuale acte de răzbunare împotriva polițiștilor care au efectuat investigațiile.

În acest context, considerăm utilă reanalizarea principiului noii politici penale (de reducere a pedepselor, cu aplicabilitate directă în cazul infracțiunii de la art. 371 C.p. – Tulburarea ordinii şi liniştii publice), şi necesară o regândire a cuantumului pedepsei (în cazul prezentat), prin prisma valorilor sociale apărate. O astfel de abordare este de natură să asigure o protecție efectivă a celor însărcinați cu aplicarea legii şi să evite percepția populaţiei că sistemul sistemul judiciar nu este eficient şi îndeajuns de preocupat în a-i asigura securitatea socială.

Pentru motivele prezentate, apreciem oportună modificarea regimului sancționator al infracțiunii de tulburare a ordinii și liniștii publice, prev. de art. 371 Cod penal, pedeapsa propusă creând premisele necesare descurajării elementelor turbulente și creșterii încrederii în autoritatea şi fermitatea organelor statului.

Ca urmare, propunem modificarea articolului 371 - Tulburarea ordinii şi liniştii publice, astfel:

„Fapta persoanei care, în public, prin violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin ameninţări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea şi liniștea publică se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.”


* * *


Foto:
adresa_Justitie-1.jpeg

Postat la ora 12:10, joi, 03 august 2017
Direcţia Informare şi Relaţii Publice - Ministerul Afacerilor Interne
August 2017
LuMaMiJoViSaDu
 1  2 3  4 5 6
7  8  9 10 11 12  13
14 15 16  17 18 19  20
 21 22  23  24  25  26  27
 28  29  30  31
Newsletter
Nume:
E-mail:

Cod de securitate

 
index_13
bg_right